sâmbătă, 29 septembrie 2012

Scrisorile lui Stanca / Dragă Horia Brenciu,

Horia Brenciu
Horia Brenciu
Ne-am cunoscut la Dallasul lui Ilie Alexandru, sponsorul de la cea mai tare emisiune TVR, gen bingo, unde erai prezentator; şi al meu, la o revistă mondenă.
Paradis, acolo! Cai de rasă, femei, băuturi fine... Erai răsfăţat şi te răsfăţai ca un copil.
Mă enerva că mereu, deşi prezentator, sau actor ce erai, ne chinuiai pe toţi cu microfonul.
Cum prindeai unul, te apucai să cânţi, tare şi, uneori, fals.
Predilecţia ta: „O, sole mio!" Românul are o vorbă „te chinuia talentul". Cântai fals, fiindcă nu aveai control la sunet, nu că n-aveai ureche, asta se confirmă acum, când ai deja două albume.
Debordezi de talent şi, mă bucură să observ, acum ai explodat, eşti copt şi echilibrat: comper, actor de serial, solist vocal, entertainer cum se spune.
Şi ai în spatele tău, aud, o femeie-far, ghid, iubită, mamă, soră şi verişoară de la ţară, pe Alice.
M-ai mai enervat când o făceai pe prezentatorul-matinal într-o pastă comedică îngroşată, ţipai şi gesticulai ca-n comedia bufă; dar, apoi ai arătat că ai şi alte registre. Teatrale.
Dintr-un braşovean‚"afon la fotbal", ai ajuns rapidist, fiindcă ai picat într-un astfel de cerc, prin fosta ta iubită care a emigrat în Canada, prin anturajul tatălui ei, integralmente giuleştean - anturajul! - cu Sichitiu în frunte.
Ba, chiar Gură-Bogată ăla din Săbăreni, Stan, se laudă că el te-a pervertit.
Să fii primit! A fi rapidist, e o stare de bine; mai ales dacă ai şi propensiuni masochiste în genă şi oarecari perversiuni de esenţă carnivoră, care te fac capabil să încasezi...
Ca unul care te cunoaşte de „mic", îmi dau seama cât te-ai maturizat, adunat şi cum ţi-ai canalizat şi rentabilizat calităţile.
Filozofând, realizez ce înseamnă "femeia din umbră" a unui bărbat. Numai că, dacă unii o tot caută, tu ai găsit-o. Vezi, nu ţi-o lua în cap, că pierzi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu